Cetatea dacică de la Blidaru se află pe un deal cu altitudinea de 705 m, legat de Muchia Faeragului printr-o şa şi amplasat între Apa Grădiştii şi valea Faeragului. Poziţia are o bună vizibilitate atât spre Valea Grădiştii, cât şi mai departe, spre Valea Mureşului, aflată la nord.
Pentru construirea cetăţii, dacii au excavat şi au lărgit zona superioară a dealului, obţinând astfel 
o suprafaţă relativ plană de circa 6000 m2 pe care au ridicat apoi structurile din piatră.
Zidurile incintei fortificate sunt astăzi vizibile, trecând printr-un proces de conservare primară după încheierea săpăturilor arheologice. Pe pantele dealului pe care se află cetatea, dar şi pe Muchia Faeragului au fost amenajate terase pe care au fost amplasate turnuri cu „parterul” construit din blocuri de calcar, într-o tehnică asemănătoare zidurilor cetăţii. Turnurile au funcţionat, probabil, şi ca reşedinţe aristocratice, fiind totodată importante puncte de supraveghere a accesului spre cetate.
Toate aceste construcţii scot în evidenţă caracterul preponderent militar al locuirii dacice.