Abundenţa materialelor arheologice a fost remarcată anterior cercetărilor sistematice şi a fost consemnată în diverse studii mai vechi. După începerea cercetărilor sistematice s-a constatat că materialul arheologic este nu doar bogat, ci şi foarte variat, multe piese păstrate între resturile locuinţelor şi atelierelor mistuite în incendiile din războaiele cu romanii devenind preţioase repere pentru cercetarea civilizaţiei dacice.
Se remarcă în primul rând uriaşa cantitate de fier găsită sub formă de materie primă (lupe cu decupaj, lingouri în variate forme şi greutăţi), dar şi de o largă gamă de unelte, arme, materiale de construcţie etc. Profitând de bogăţia subsolului în minereuri, dacii au transformat zona într-unul din cele mai importante centre metalurgice ale Europei de la sfârșitul epocii fierului. Cele aproape 30 de nicovale din fier (unele cântărind cca. 50 kg) vorbesc despre marele număr de ateliere, iar gama largă a cleştilor (12 variante), baroase, ciocane, dălţi, pile, dornuri sunt o grăitoare dovadă a diversității activităților de făurărie.
Atât în interiorul atelierelor, cât şi în mici depozite îngropate sau aflate în clădirile incendiate s-a găsit o parte a producţiei de fier constând din unelte de tâmplărie 
(topoare, bărzi, tesle, sfredele, raşpile, răzuitoare, compasuri, fierăstraie, unelte de scos cuie), unelte agricole (brăzdare şi cuţite de plug, sape, săpăligi, coase, seceri, foarfeci etc.), unelte de orfevrerie (nicovale, ciocănele, cleştişori, linguri pentru metal topit, filiere etc.), arme şi piese de harnaşament (săbii şi pumnale curbe, între care binecunoscutele falx şi sica, vârfuri de lance şi suliţă, săgeţi, scuturi, zăbale, pinteni etc.).
Ceramica este cel mai frecvent artefact descoperit în siturile arheologice. Studiul ei oferă date importante despre tehnicile de producție, dieta, formele de distribuție a unor bunuri, obiceiuri conviviale și viața cotidiană.
Pe lângă unele caracteristici comune întâlnite in toate cetățile dacice din Munții Orăștiei (tehnici, anumite forme de vase), fiecare dintre ele pare să aibă un specific propriu. 
Iese în evidență Sarmizegetusa Regia prin preferința pentru o veselă de masă elegantă, frumos finisată, cu vizibile influențe mediteraneene. Specifică acestui centru este, mai cu seamă, ceramica pictată cu motive geometrice complexe, vegetale și animaliere. Ea vorbește nu doar despre performanțele olarilor locali de la sfârșitul epocii fierului, ci dezvăluie un întreg univers mitologic a cărui expresie artistică este stilul figurativ în care sunt decorate aceste vase.
Din ce in ce mai des, pe unele fragmente ceramice sunt descoperite semne grafice (litere grecești, latine și alte semne) zgâriate după arderea vaselor. Ele sugerează că obiceiul de a face anumite notații era mult mai frecvent decât se credea până acum. Este vorba, probabil, mai ales de semne de proprietate; altele fac referire la conținut sau la cantități de produse aflate in asemenea recipiente.
Schimburile comerciale erau favorizate de utilizarea monedei bătute de vecinii Daciei, dar şi a unor monede locale sau imitaţii. Resturile unui atelier monetar în care erau imitaţi denari romani s-au găsit pe terasa a IV-a de la Sarmizegetusa Regia. În el erau şi trei ştanţe din bronz prinse în manşoane de fier.
Nu putem uita nici de piesele de podoabă din metal preţios, între care recent descoperitele brăţări plurispiralice dintr-un aur de mare fineţe, multe dintre ele având chiar peste 1 kg greutate.