2012

Cercetări arheologice

Principalele rezultate ale săpăturilor arheologice

Raportul de cercetare extins va fi încărcat pe site de îndată ce el va fi publicat în „Cronica cercetărilor arheologice din România - Campania 2012”.

  1. Cercetari arheologiceFortificaţie: au fost puse în evidenţă, pentru prima dată la Sarmizegetusa Regia, elemente ale unui plan de construcţie romană în perimetrul prezumptivului „castru” în care a staţionat garnizoana (între cele două războaie daco-romane sau/şi după 106 p. Chr.).
  2. Zona sacră: a fost precizată limita de sud a templului mic de calcar (în mare măsură afectat de restaurările din 1979/1980) şi au fost aduse precizări importante în legătură cu conducta de teracotă care străbătea acest monument. Perspectivele sunt importante pentru reevaluarea cronologiei sectorului de sud al Terasei a XI-a din zona sacră (inclusiv a diferitelor faze de funcţionare ale edificiilor de cult).
  3. Identificarea unui nivel de locuire pe Terasa a VIII-a Vest şi a gropii de mari dimensiuni aflate între această terasă şi tronsonul de NV al fortificaţiei.

 

Colectivul ştiinţific de cercetare arheologica: Gelu A. Florea, Eugen Iaroslavschi, Gabriela Gheorghiu, Liliana Suciu, Cristina Bodo, Răzvan Mateescu, Paul Pupeză, Cătălin Cristescu

Lucrările topografice

Lucrările topografice din acest an completează documentaţia de bază a celor patru monumente: Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Blidaru, Costeşti-Cetăţuie şi Luncani-Piatra Roşie. Aceste rezultate se constituie în premisele esenţiale ale unor studii de topografie arheologică a siturilor din Munţii Orăştiei, pe care colectivul ştiinţific al şantierului împreună cu colaboratorii externi îl pregătesc.

La Sarmizegetusa Regia au fost realizate lucrările topografice curente (releveele săpăturilor aflate în curs) necesare completării planului topografic general.

Au fost făcute ridicările topografice în sistemul STEREO 70 la două dintre siturile care fac obiectul Programului de cercetări multianual (Costeşti-Cetăţuie şi Luncani-Piatra Roşie), condiţie obligatorie pentru demararea campaniei din 2013 (inclusiv pentru eliberarea autorizaţiei de săpătură). Aceste două situri nu au beneficiat până în prezent de asemenea relevee topografice. Detalii...

Obiectivele urmărite au fost ridicări de mare acurateţe a elementelor plan-spaţiale (planimetrice şi nivelitice) ale elementelor arheologice ”in situ”şi elaborarea de hărţi topografice la scară mare (1:500).

Metodologia de lucru a presupus mai multe etape. Particularităţile topometrice ale siturilor de la Costeşti-Cetăţuie şi de la Luncani- Piatra Roşie au avut câteva elemente comune. Unul dintre acestea a fost lipsa punctelor de sprijin. Prin urmare s-a procedat la crearea unei reţele de sprijin prin tehnologie GPS. S-a folosit tehnologie Trimble R3 cu mai multe receptoare, metoda de determinare fast-static (deoarece nu era semnal telefonic în zonele de interes şi, prin urmare, nu a fost posibilă utilizarea metodei GPS diferenţial prin reţeaua ROMPOS).

Au fost realizate mai multe sesiuni de recoltare-determinare a punctelor, care ulterior au fost procesate-compensate cu aplicaţia TerraModel. S-a obţinut în acest mod reţeaua de sprijin care a fost materializată în teren prin semnale topografice. Această etapă odată finalizată, a permis executarea ridicărilor topografice propriu-zise.

Instrumentele geodezice utilizate în acest scop au fost staţii totale Leica TCR805, Leica TCR407-power şi Nikon 602. Metodele topografice folosite la ridicarea detaliilor au fost drumuirile combinate cu radieri planimetrice şi nivelitice. Geometria traseelor poligonale a fost variabilă, de la site la site, de la obiectiv la obiectiv. Volumul de puncte radiate a fost foarte mare (în total peste 4500).

Procesarea ulterioară a punctelor radiate a fost realizată cu aplicaţia TerraModel. După ce punctele au fost procesate a fost posibilă prelucrarea ulterioară a lor, fapt care a permis realizarea hărţilor topografice de mare detaliu precum şi a bazelor de date necesare activităţilor ulterioare. În scopul procesării datelor în sens cartografic şi GIS a fost utilizată aplicaţia ArcGis 9.

Obţinerea hărţilor topografice de mare detaliu la scara 1:500 a creat premisa suportului cartezian pentru relaţionarea plan-spaţială a investigaţiilor Georadar(GPR).

Traseele planimetrice ale aliniamentelor au fost riguros raportate pe planurile topografice anterior obţinute.

Planurile obţinute trebuie completate în anii următori cu ridicarea topografică, în întregime, a formelor de relief pe care au fost construite monumentele pentru a obţine o imagine de ansamblu a organizării teritoriului (terasări, construcţii de turnuri-satelit izolate, a accesului înspre fortificaţii). Obiectivul final al lucrărilor topografice din zonă este obţinerea unei imagini de ansamblu a organizării locuirii: fortificaţiile propriu-zise sunt doar punctele centrale (polifocale) ale unui teritoriu locuit şi amenajat într-o măsură mult mai intensă decât el este astăzi.

Lucrările topografice, scanările GPR şi coroborarea celor două seturi de informaţii au fost executate de o echipă coordonată de conf.univ.dr. Ioan Rus (Facultatea de Geografie UBB, Cluj-Napoca).

Cercetări noninvazive

Investigaţii preliminare GPR

Obţinerea hărţilor topografice de mare detaliu la scara 1:500 a creat premisa suportului cartezian pentru relaţionarea plan-spaţială a investigaţiilor Georadar (GPR).

Câteva elemente de interes au stat la baza utilizării scanării Georadar (GPR). Care este adâncimea la care este situată structura stâncoasă din Zona Sacră (Sarmizegetusa Regia)? Este substratul din această zonă deranjat sau nu? Care este căderea stratelor? Sunt acestea afectate de elemente hidrice freatice sau nu? Sunt premise tectonice pentru manifestarea fenomenelor dinamice (gen alunecări de teren)? Pun acestea în pericol situl? Detalii...

Una din soluţiile tehnice pentru a răspunde la aceste provocări este scanarea non-invazivă GPR de profunzime. Am folosit tehnologia lider la acest moment şi anume scanarea cu senzori MALA de 25 şi respectiv 50 MHz. Au fost realizate aliniamente rectangulare cu echidistanța de 1 metru pentru o scanare riguroasă. Aceste aliniamente au fost grupate pe zone de interes.

După recoltarea datelor s-a trecut la procesarea acestora cu aplicaţia ReflexW şi Reflex3Dscan. Au fost aplicate filtrele necesare şi au fost evidenţiate elementele de interes. S-au putut evidenţia elemente structurale situate la adâncimi până la aprox. 15m adâncime. Au fost reprezentate profilele GPR, cu evidenţierea elementelor de interes.

Scanările GPR preliminare au vizat obţinerea unor profile pentru precizarea structurilor geologice ale subsolului şi a structurilor arheologice de profunzime, având în vedere faptul că în toate siturile investigate în Munţii Orăştiei au fost făcute în antichitate lucrări importante de amenajare (nivelări ale stâncii native, terasări şi umpleri de mare amploare). Din experienţa oferită de săpăturile arheologice de până acum se poate spune că doar stânca nativă este cea care reprezintă nivelul „steril”. În consecinţă, obţinerea unei estimări a profunzimii la care aceasta apare poate indica grosimea straturilor de amenajare antice.

În campaniile viitoare (începând cu campania 2013) scanările non-invazive vor avea în vedere structurile aflate la mică adâncime. Oricum, intenţia noastră este de a folosi permanent aceste metode de investigare înaintea săpăturii arheologice propriu-zise.

Lucrările topografice, scanările GPR şi coroborarea celor două seturi de informaţii au fost executate de o echipă coordonată de conf.univ.dr. Ioan Rus (Facultatea de Geografie UBB, Cluj-Napoca)

Procesare date arheologice

Analizele arheobotanice

Analizele arheobotanice întreprinse asupra loturilor de seminţe carbonizate, recuperate în timpul săpăturilor arheologice sunt cele care oferă oportunitatea de a afla mai multe informaţii despre speciile de plante care au constituit sursa subzistenţei civilizaţiilor din trecut. Din păcate, exemplele de situaţii privind descoperirea unor contexte arheologice, ce au oferit şansa păstrării macroresturilor vegetale sunt extrem de rare. De aceea, în timpul campaniilor arheologice, trebuie speculată fiecare posibilitate de prelevare a probelor ce conţin seminţe carbonizate. Detalii...

Astfel, în urma analizelor arheobotanice efectuate asupra loturilor de seminţe carbonizate provenite din aşezarea de la Grădiştea de Munte (Sarmizegetusa Regia), Terasa a VIII-a Vest, am încercat să conturăm un tablou privind speciile de plante cultivate şi multiplele utilizări ale acestora în cadrul dietei alimentare.

Probele s-au dovedit a fi foarte dificil de selectat din cauza tipului de sol specific zonelor montane. Solul conţinând seminţele arse nu s-a dizolvat la operaţiunea de spălare sub jet de apă, în site rămânând astfel foarte multe fragmente de micaşist şi alte fragmente de rocă şi sol, care au îngreunat operaţiunea de selectare în vederea determinării speciilor de plante.

Se poate observa în cadrul probelor predominanţa speciei de grâu de pâine Triticum aestivum, urmat în proporţii mai mici de grâul cu bob dublu Triticum dicoccum şi de secară Secale cereale. Dintre leguminoase predomină specia de Fabaceae, Vicia faba (bobul de grădină).

Analizele arheobotanice au fost realizate de dr. Elena-Beatrice Ciută, cercetător ştiinţific la Institutului de Arheologie Sistemică din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba-Iulia.

Analize fizico-chimice pe eşantioane ceramice

Au fost analizate treizeci de fragmente ceramice descoperite la Sarmizegetusa Regia în 2012, din punctul de vedere al compoziţiei şi a procesului de producţie. Ele au fost etichetate cu sigla SRD (Sarmizegetusa Regia dacic).

Probele au fost investigate cu ajutorul microscopiei optice în lumină polarizată (OM), difracţie cu raze X (XRD), microsondă electronică (EMPA), rezonanţă electronică paramagnetică (ICP-MS). Din fiecare probă, pentru analizele OM şi EMPA au fost tăiate două secţiuni fine cu ajutorul unui fierăstrău cu diamant. Detalii...

O serie de probe analizate au pus în evidenţă date privind compoziţia mineralogică a diferitelor tipuri ceramice, atât cele arse oxidant, cât şi cele arse reducător, sugerând faptul că ele au fost confecţionate la faţa locului, cu utilizarea materiei prime locale: argile amestecate cu nisipuri, bogate în mică.

Arderea recipientelor ceramice s-a făcut la temperaturi relativ joase, în jurul valorii de 800 grade C, sau la temperaturi uşor mai înalte.

 

Realizarea unei serii cât mai ample de analize ceramice va contura un tablou al meşteşugului olarilor de la Sarmizegetusa, extrem de important, în condiţiile în care până în prezent nu a fost descoperit nici un atelier de acest fel. În paralel va fi realizat un studiu geologic pentru identificarea resurselor de argile din regiune.

De asemenea, o miză importantă o reprezintă compararea datelor fizice oferite de analizele vaselor care au fost cu siguranţă produse la faţa locului cu cele pe care tipologic le consideram importuri.

O altă noutate o reprezintă comparaţia analizelor unor eşantioane ceramice provenind din zone diferite ale sitului, aflate la peste 1 km distanţă.

Analizele ceramice au fost realizate de prof. univ. dr. Corina Ionescu de la Universitatea „Babeş – Bolyai” Cluj-Napoca.

Digitizarea informaţiei arheologice

Digitizarea informaţiei arheologice efectuată în 2012 vine în prelungirea unor preocupări mai vechi ale membrilor colectivului şi a colaboratorilor noştri (a se vedea proiectul VAD – „Virtual Ancient Dacia”).

Scopul ei ultim este păstrarea în condiţii cât mai bune a informaţiei arheologice, şi, într-o formă cât mai apropiată de realitate. Toate acestea permit manipularea informaţiei digitizate şi transferul ei mult mai facil decât, de exemplu, cel al artefactelor. Aplicaţiile au un caracter ştiinţific (reconstrucţii 3D extrem de precise ale pieselor arheologice, monumentelor şi siturilor) dar ţin şi de diseminarea informaţiei pentru publicul larg (muzee virtuale, site-uri web etc.). Detalii...

In cadrul campaniei de investigare arheologică de la Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia s-a validat o metoda de digitizare a artefactelor şi a monumentelor istorice de mari dimensiuni la precizii sub 0.5 mm. Metoda a fost validată prin scanarea unei conducte ceramice pe o porţiune de aproximativ 4 m. Precizia de scanare a fost de 50 µm şi a fost atinsă cu ajutorul unui scanner din categoria handheld portable laser scanner: ViuScan. Acest scanner utilizează ţinte de poziţionare pentru a realiza triangulaţia si a permis scanarea cu textura a conductei ceramice (din sectorul de sud al terasei a XI-a din zona sacră). Ţintele au fost poziţionate pe întreg traseul conductei iar scanarea acesteia s-a făcut cu sistem de referinţă fix. Pentru a asigura precizia de 50 µm volumul de scanare a fost împărţit în patru părţi aproximativ egale care au fost digitizate independent în raport cu acelaşi sistem de referinţă. Cele patru segmente digitizate au fost asamblate în Catia V5 pentru analize inginereşti (debit, înclinaţie, etc) si în 3D Max pentru a păstra textura si modelul 3D în acelaşi fişier.

Un prim obiectiv pentru digitizarea artefactelor istorice din campania 2012 a fost utilizarea lor în cercetare şi în promovarea patrimoniului istoric al sitului UNESCO. Al doilea obiectiv major il constituie asigurarea accesului pe termen lung la obiectele digitizate pe baza conceptului de digital preservation.

Au fost digitizate 200 de artefacte rezultate în urma săpăturilor. Pentru digitizarea artefactelor s-au utilizat cele mai răspândite metode din domeniul digital heritage: scanarea laser/reverse engineering, fotogrammetria şi modelarea 3D.

În cazul obiectelor selectate pentru utilizarea lor în promovarea sitului arheologic s-a creat o a doua versiune de artefact virtual optimizată pentru vizualizare în browsere web sau pe dispozitive de tip smart.

În afara artefactelor descoperite în campania 2012 s-au digitizat şi secţiunile realizate (profile şi planuri) astfel încât obiectele digitizate să poată fi amplasate în poziţia în care au fost descoperite.

Pentru gestionarea modelelor 3D s-a creat o aplicaţie software de tip digital repository care permite manipularea modelor 3D şi gestionarea lor împreună cu o serie de metadate care să permită utilizarea lor atât în cercetare cât şi în promovarea patrimoniului cultural.

Digitizarea informaţiei arheologice a fost asigurată de o echipă coordonată de Dr. Călin Neamţu, şef de lucrări la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.