Prin „Convenția despre Protecția Patrimonului Mondial Cultural și Natural”, aprobată în 1972, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a propus un plan de protejare a bunurilor culturale din lume. Lista Patrimoniului Comun al Umanității include, în prezent, șapte monumente sau locuri din România. Din 1999, printre acestea se numără și ansamblul de cetăți dacice din Munții Orăștiei, din provincia istorică Transilvania.
Construite în tehnica murus dacicus, cele șase cetăți ce fac parte din ansamblul dacic inclus în patrimoniul UNESCO au fost ridicate între secolul I a.Chr. și secolul I p.Chr. pentru apărare și protecție contra cuceririi romane. Acestea au reprezentat nucleul regatului dac din perioada domniei lui Burebista și până la Decebal. Ruinele, care se pot vedea și astăzi, oferă o imagine destul de clară a unei civilizații înfloritoare din Epoca Fierului. De asemenea, acestea reflectă dezvoltarea culturii materiale din acea perioadă.
Cea mai veche menționare scrisă despre aceste fortificații datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea. Atunci s-a vorbit despre existența unui oraș cu ziduri de piatră, situat în munte, în apropiere de Orăștie. Periodic, ruinele antice de pe valea Apei Orașului au stârnit interesul cercetătorilor, dar, cu toate acestea, sunt încă multe mistere care așteaptă să fie descoperite.
De aceea, în 2012 s-au pus bazele unui proiect mai amplu de cercetare a urmelor lăsate de civilizația dacă. Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei este coordonat de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și este finanţat de către Ministerul Culturii din România.