Prezentare generală

Descrierea programului

Programul multianual de finanţare a cercetărilor cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, propus de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca și Ministerul Culturii, porneşte de la premisa valorii inestimabile ştiinţifice şi culturale a acestor situri, înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Programul are în vedere intensificarea cercetărilor arheologice (săpături şi investigaţii pluridisciplinare) pentru sporirea informaţiei ştiinţifice privind monumentele şi locuirea dacică din Munţii Orăştiei. Achiziţionarea unor echipamente şi investiţii în analize şi cercetări pluridisciplinare vor contribui la creşterea semnificativă a calităţii actului ştiinţific.

Programul are în vedere realizarea unei baze materiale solide a cercetării arheologice pentru viitorul imediat ca şi pentru termen mediu şi lung, pentru a asigura o necesară continuitate a acestei cercetări, implicit îmbunătăţirea calităţii actului ştiinţific.

Scopul final al programului este punerea în valoare a acestor monumente conform standardelor internaţionale şi includerea lor, într-o manieră adecvată, în circuitul turistic şi cultural naţional şi internaţional.

Anii de implementare: 2012 – 2015

Siturile vizate: Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie, Costeşti-Blidaru (com. Orăştioara de Sus), Piatra Roşie (com. Boşorod).

Motivele pentru care au fost alese aceste patru situri sunt cât se poate de întemeiate. La două dintre ele (Grădiştea de Munte şi Costeşti-Blidaru) cercetările în sectoarele în care urmează să se desfăşoare săpături se află în curs, ca urmare a campaniilor din anii anteriori, iar la celelalte două este absolută nevoie de precizări esenţiale în legătură cu cronologia, planul şi natura unor monumente de acolo, în vederea elaborării unor monografii arheologice. Toate cele patru sunt în mod natural integrabile într-un circuit de punere în valoare turistică şi culturală, având avantajul vizibilităţii, accesului relativ facil şi fiind situate în acelaşi areal.

Tutela instituţională a şantierului (instituţie organizatoare) şi a site-ului

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) este instituția organizatoare a cercetărilor arheologice. Muzeul îşi are originile la mijlocul secolului al XIX-lea, nucleul constituindu-l o colecţie de artefacte arheologice şi de exponate aparţinând botanicii, zoologiei şi mineralogiei. După primul război mondial şi după Unirea Transilvaniei cu România, colecţiile au fost reunificate pe teme, iar artefactele istorico-arheologice au fost mutate în clădirea actuală. Astăzi muzeul reuneşte în colecţiile sale peste 400 000 de piese ilustrând istoria Transilvaniei din paleolitic până în prezent.

Cercetarea arheologică este o tradiţie în MNIT încă de la formarea sa. Colectivul de arheologi participă anual pe șantiere arheologice atât în toată Transilvania, cît și în România și în străinătate. Prin intermediul lor şi nu numai, istoria Transilvaniei din preistorie până în epoca modernă este descoperită şi prezentată publicului larg. Cercetarea epocii daco-romane, implicit săpăturile arheologice de la cetățile dacice din Munții Orăștiei se bucură de o lungă tradiție în MNIT, specialiștii din acest muzeu efectuând săpături acolo neîntrerupt de cîteva decenii. Prin specialiștii pe care îi are, MNIT are forța științifică de a îndeplini obiectivele pe care le fixează un astfel de program.

Instituţii partenere:

Managementul proiectului

Programul este finanțat de către Ministerul Culturii și coordonat de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj. Acesta colaborează în implementarea lui cu Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, cu Muzeul Național de Istorie a României din București și cu Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj. Pe parcursul derulării programului vor fi implicate și alte instituții în derularea lui.

Identificarea priorităţilor cercetării şi valorificarea rezultatelor cercetării reprezintă obiective ale programului. Activitatea de cercetare cuprinde săpături arheologice, cercetări geofizice, topografie aplicată, cercetări interdisciplinare, operaţiuni de conservare şi restaurare a vestigiilor şi pieselor descoperite. Programul prevede editarea de publicații, rapoarte științifice, iar la final întocmirea unui proiect de restaurare și punere în valoare a vestigiilor descoperite. Implementarea proiectului de restaurare se va face după finalizarea programului de cercetare arheologică multianuală. Rezultatele cercetărilor vor fi publicate în volume anuale. Ele vor fi prezentate şi în cadrul unor conferințe anuale. De asemenea se prevăd organizarea de expoziții temporare și a altor evenimente de tipul Zilele Porților Deschise.

În anul 2012 s-au achiziționat materialele necesare logisticii programului: aparatură şi echipamente ştiinţifice (staţii totale, georadar, alte aparate de investigare non-invazivă, detectoare de metale, GPS manuale și geodezice, aparate foto, calculatoare, soft-uri) precum și alte mijloace logistice necesare (echipamente de protecţie, unelte, mijloace de transport, birotică). Pentru anul 2013 se prevede în plus amenajarea de baze arheologice de cercetare.

Tipurile de activităţi

Cercetarea arheologică:

• Campaniile arheologice desfăşurate în teren sunt prevăzute, pentru primul an 2012 pe situl Sarmizegetusa Regia, iar în 2013-2015 pe toate cele patru situri simultan, timp de până la şase luni pe an (lunile mai – octombrie, în funcţie de condiţiile meteo şi de calendarul finanţării). Alte şase luni din fiecare dintre cei patru ani vor fi consacrate prelucrării informaţiei şi materialului ştiinţific rezultat din săpăturile arheologice.
• Avem în vedere un program extins de cercetări de suprafaţă în întreaga regiune pentru verificarea unor informaţii existente deja, şi pentru identificarea unor eventuale obiective arheologice noi.
• Toate datele recoltate în urma activităţilor complexe şi intensive de cercetare vor fi stocate şi gestionate în baze de date informatice.
• În fiecare an, va fi publicat un volum de rapoarte privind campania din anul anterior, cuprinzând exhaustiv rezultatele cercetărilor efectuate. Principalele descoperiri vor fi comunicate marelui public prin diverse formule de popularizare a informaţiei arheologice, în primul rând prin intermediul acestui portal.

Ridicările topografice şi investigaţiile geofizice nonivazive:

• Până în anul de debut al proiectului (2012) au fost realizate ridicările topografice în sistem STEREO 70 a complexului de la Sarmizegetusa Regia şi a cetăţii de la Blidaru.
• Este necesară continuarea anuală a ridicărilor topografice, pentru completarea datelor despre toate siturile. De exemplu, ridicarea topografică a întregului deal al cetăţii de la Costeşti-Blidaru, cu extesiunea lui numită „Pietroasa lui Solomon” (unde au fost investigate sanctuare contemporane cu fortificaţia), Muchea Faeragului, Muchia Chisetoarei (sectoare cu sisteme de turnuri izolate care supravegheau calea de acces dspre si dinspre complexul de la Costeşti-Cetăţuie).
• În 2012 au fost realizate ridicările topografice ale monumentelor de la Costeşti-Cetăţuie şi de la Luncani-Piatra Roşie (zonele centrale ale siturilor). Este preconizată completarea lor în anii următori cu împrejurimile monumentelor şi ale siturilor. Scopul ultim al acestor activităţi este obţinerea unor relevee cât mai extinse ale zonelor cu urme materiale din antichitate, pentru înţelegerea habitatului în raport cu mediul în care el se inserează.
• Avem în vedere realizarea unor scanări cu diferite tehnici non-invazive a unor sectoare din toate cele patru obiective (cetăţi) menţionate în vederea pregătirii campaniilor din anii următori. Scopul lor este de a identifica monumente noi, necunoscute, sau de a regăsi pe teren informaţii menţionate în publicaţiile vechi şi greu de localizat astăzi.

Cercetări pluridisciplinare:

• Se are în vedere realizarea unor cercetări pluridisciplinare pentru a completa informaţia oferită de săpăturile propriuzise şi materialul arheologic (artefacte şi ecofacte): sedimentologie, paleofaună, carpologie, analize fizico-chimice ale ceramicii, metalografice, arhitectură, numismatică etc.
• În funcţie de descoperiri aria investigaţiilor pluridisciplinare va fi lărgită de fiecare dată.
• Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi cooptaţi în colectivul ştiinţific o serie de specialişti recunoscuţi în domeniile respective.

Restaurarea şi conservarea materialului arheologic:

• Conform protocolului de colaborare între instituţiile participante la programul multianual, materialul arheologic rezultat în urma săpăturilor va intra în patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
• Piesele descoperite vor beneficia de proceduri de conservare, şi în funcţie de situaţiile specifice, de restaurare, în laboratoarele de specialitate ale tuturor acestor instituţii.
• În cadrul programului este prevăzută funcţionarea, în preajma siturilor aflate în curs de cercetare, a unui laborator mobil, în care să fie aplicate manoperele de primă urgenţă.
• Digitizarea şi gestionarea informaţiei arheologice.