Fortificaţia
Elementele de fortificare ale cetăţii sunt dispuse în trepte, de-a lungul căii de acces. Drumul antic urca probabil dinspre pârâul Râpii până pe şaua de legătură cu Dealul Stăunilor. Aici a fost săpat, mai întâi, un şanţ de apărare, iar apoi, pe măsură ce drumul urcă spre cetate, au fost ridicate două valuri de pământ semilunare, fiecare cu câte un şanţ interior. Cel mai probabil, pe valurile de pământ au fost construiţi parapeţi din lemn (palisade).
Zidul din blocuri de calcar care înconjoară zona superioară a dealului are un plan neregulat, urmând configuraţia terenului. În zona sudică a zidului au fost ridicate două turnuri, în apropierea drumului de acces care urca dinspre şaua de legătură. Probabil că intrarea principală în cetate s-a făcut prin turnul de sud-est, zidul său exterior fiind chiar zidul de incintă. O altă intrare se afla în zona de nord-est, printr-o deschizătură în zid la care ducea probabil o scară de lemn. Această intrare secundară a funcţionat doar o anumită perioadă de timp, fiind ulterior dezafectată.
Pe lângă rosturile militare, celălalt turn din apropierea căii de acces a fost folosit şi ca locuinţă. Turnul avea „parterul” realizat din blocuri de calcar în tehnica murus dacicus, construcţia continuând apoi cu pereţi realizaţi din cărămizi slab arse, iar acoperişul a fost realizat din bârne de lemn şi şindrilă.
Tronsonul zidului de incintă din zona turnului locuinţă are câte doi pereţi din blocuri de calcar (paramenţi), specifici tehnicii murus dacicus, dar spre nord-vest şi spre est zidul continuă apoi cu un singur perete, blocurile din calcar fiind probabil legate cu bârne direct de stâncă. Este de remarcat prezenţa pe blocurile din calcar a unor siluete de animale incizate, a căror semnificaţie este incertă.
Apa de ploaie era evacuată din cetate printr-un canal de drenaj din calcar, ce trecea pe lângă latura de nord-vest a turnului-locuinţă, traversând apoi zidul de incintă.
Pe platou, în zona cea mai înaltă din interiorul cetăţii a funcţionat probabil un turn de veghe ridicat din lemn.
Construcţia cetăţii a început la mijlocul sec. I a. Chr. și, cel mai probabil în timpul războaielor cu romanii, acesta a fost incendiată.
Edificii de cult
În apropierea zidului de incintă, probabil pe terasele din zona de sud-est a dealului, au funcţionat temple de tipul aliniamentelor de coloane. În zidul de incintă al cetăţii s-au găsit plinte din calcar care iniţial susţineau coloanele de lemn ale unor temple. Aceste plinte sunt de două dimensiuni diferite, ceea ce presupune funcţionarea, la un moment dat, a cel puţin două temple diferite.
Construcţii / amenajări civile
Aşa cum reiese din cercetările arheologice efectuate până în prezent, aşezarea dacică de pe Dealul Cetăţii avea mai degrabă un caracter militar decât unul civil. Identificarea unor amenajări civile în acest stadiu al cercetării este dificilă, edificiile descoperite fiind puţine.